cântare



CÂNTARE. Termenul gr. hymnos a fost folosit de scriitorii clasici pentru a indica orice odă sau cântare scrisă pentru lauda zeilor sau eroilor şi termenul a fost folosit uneori de traducătorii LXX cu referire la lauda lui Dumnezeu, de ex. Psalmul 40:3; 65:1; Isaia 42:10. În NT cuvântul apare numai în Efeseni 5:19 şi Coloseni 3:16, iar forma verbală (hymneo) apare în Matei 26:30 şi în textul paralel Marcu 14:26 (care se referă la cântarea părţii a doua a Halelului, Psalmul 115-118); Faptele Apostolilor 16:25 (Pavel şi Sila au cântat în închisoare); şi Evrei 2:12 (un citat din Psalmul 22:22, LXX). Este clar că în viaţa bisericii apostolice intonarea unor cântări spirituale era un fapt caracteristic, aşa cum avem mărturii în 1 Corinteni 14:15, 26; Iacov 5:13, în cântările creştine redate de Luca şi în numeroasele doxologii găsite în altă parte în NT. Acestea erau folosite ca expresii spontane ale bucuriei creştine, ca un mijloc de instruire în credinţă (Coloseni 3:16) şi, pe baza obiceiului din sinagogă, ca parte integrantă a închinării din biserică.

Împărţirea în trei secţiuni în psalmi, imnuri şi cântări spirituale (odai) nu trebuie împinsă prea departe întrucât termenii se suprapun; totuşi, pot fi observate două stiluri de compunere distincte. Primul stil a urmat forma şi stilul psalmilor din VT şi a fost echivalentul creştin al scrierilor psalmodice, aşa cum este exemplificat de Psalmii lui Solomon şi Imnurile de mulţumire (Hodayot), ale sectei de la Qumran din secolul 1 î.Cr. În această categorie pot fi induse şi cântările din Luca 1:46-55 (*CÂNTAREA MARIEI MAGNIFICAT), 1:68-79 (*BENEDICTUS) şi 2:29-32 (*NUNC DIMITTIS). Al doilea grup constă din doxologii (ca în Luca 2:14; 1 Timotei 1:17; 6:15-16; Apocalipsa 4:8, 11; 5:9, 12-13; 7:12, etc.) şi nu încape îndoială că multe dintre acestea erau incluse în închinarea colectivă. Alte pasaje au fost descrise de unii comentatori ca şi cântări, atunci când măreţia subiectului l-a determinat pe scriitor să folosească un limbaj poetic, de ex. 1 Corinteni 13; Romani 8:31-39; Efeseni 1:3-14; Filipeni 2:5-11; nu există certitudinea că aceste pasaje au fost puse pe muzică sau recitate liturgic. Fragmente de formule liturgice sau de credeu au fost detectate în Efeseni 5:14; 1 Timotei 3:16; 2 Timotei 2:11-13; Tit 3:4-7.

BIBLIOGRAFIE
R. P. Martin, Worship in the Early Church, 1974; şi (despre Filipeni 2:5-11) An Early Christian Confession, 1960; G. Delling, TDNT 8, p. 489-503; K. H. Bartels, NIDNTT 3, p. 668-676.

J.B.Tr.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: