Cades, Cadeş



CADEŞ.

1. Cadeş-Barnea. Un loc aflat după toate aparenţele în NE peninsulei Sinai: o fântână, o aşezare şi o regiune de pustie (Psalmul 29:8). Când Chedorlaomer şi aliaţii săi au mărşăluit spre S, prin Transiordania, au ajuns la Mt. Seir până la El Paran, s-au întors înapoi către NV, au ajuns la En-Mişpat (Cadeş) şi i-au supus pe amaleciţi, înainte ca să se întoarcă să-i înfrângă pe regii cetăţilor din Câmpie (de la Marea Moartă) (Geneza 14:5-9). În naraţiunea întâlnirii lui Agar cu Dumnezeu, izvorul Beer-lahai-roi este „între Cadeş şi Bered", pe drumul către Sur (Geneza 16:7, 14); Cadeş mai este asociat cu drumul către Sur şi în Geneza 20:1. În cursul călătoriei lor prin pustia Sinai, israeliţii au stat de mai multe ori în regiunea Cadeş, la graniţa dintre pustia Paran şi Ţin (Numeri 13:26; 20:1; Deuteronom 1:19, 46); Moise a trimis de aici spioni în Canaan. De la Horeb sau Sinai până la Cadeş era o călătorie de 11 zile trecând prin Muntele Seir (Deuteronom 1:12). De la locul tradiţional din Mt. Sinai la Dahab, pe coasta de E a Sinaiului şi apoi de-a lungul coastei până la Cadeş (Qudeirat) este într-adevăr o călătorie de 11 zile, aşa cum a observat Y. Aharoni (The Holy Land: Antiquity and Survival, 2,2/3, p. 289-290 şi 293, fig. 7; Dahab).

Cadeş a fost locul în care, după ce a pus la îndoială capacitatea lui Dumnezeu de a le da ţara promisă, poporul Israel a fost condamnat să rătăcească timp de 40 de ani, până când avea să se ridice o nouă generaţie (Numeri 14:32-35; cf. Deuteronom 2:14). După câtăva vreme Israel s-a întors la Cadeş (Numeri 33:36-37) şi acolo a fost îngropată Maria (Numeri 20:1). Tot cu această ocazie, pentru că nu L-a glorificat pe Dumnezeu când a scos apă din stâncă (Numeri 20:10-13; 27:14; Deuteronom 32:51), Moise a fost oprit să intre în ţara promisă; tot de aici el a trimis degeaba mesageri la regele Edomului, ca să permită Israelului să treacă prin teritoriul lor (Numeri 20:14-21; Judecători 11:16-17). Cadeş-Barnea trebuia să fie la colţul de S al graniţei de SV a lui Iuda, de unde graniţa mergea spre V şi apoi NV pentru a ajunge la Mediterana, de-a lungul „Râului Egiptului" (Numeri 34:4; Iosua 15:3); a fost inclus ca un punct de graniţă şi de către Ezechiel (47:19; 48:28). Limitele de SE spre SV ale campaniei lui Iosua în S Canaanului au fost marcate de Cadeş-Barnea şi, respectiv, Gaza (Iosua 10:41).

Cadeş-Barnea este identificat adesea cu izvorul de la „Ain Qudeis", la vreo 106 km SV de extremitatea sudică a Mării Moarte, sau vreo 80 km SV de Beer-Şeba. Totuşi, rezerva de apă de la „Ain Qudeis" este nesemnificativă; vezi comentariile neflatante dar realiste făcute de Wolley şi Lawrence (”The Wilderness of Zin", în Palestine Exploration Fund Annual 3, 1914-15, p. 53-57 şi plăcile 10-12; vezi şi Baly, Geography of the Bible, 1974, p. 250). Se poate ca numele Qudeis să nu aibă nici o legătură cu „Cadeş" (cf. Wolley şi Lawrence, op. cit., p. 53 şi nota*). „Ain Qudeirat", la vreo 8 km NV de „Ain Qudeis", are mult mai multă apă şi vegetaţie şi este un loc mai potrivit pentru Cadeş-Barnea (pentru această ipoteză, vezi Aharoni, op. cit., p. 295-296 şi fig. 1-3 în dreptul p. 290; şi Wooley şi Lawrence, op. cit., p. 59-62, 69-71 şi plăcile 13-15). Probabil că întregul grup de izvoare a fost folosit de israeliţi, Qudeirat fiind cel mai important. Localizarea generală a izvoarelor de la Qudeirat/Qudeis se potriveşte destul de bine cu condiţiile topografice ale naraţiunilor biblice, vezi ref. din E. K. Vegel, Bibliography of Holy Land Sites, 1974, p. 6, şi în special Y. Aharoni în B. Rothenberg, God’s Wilderness, 1961, p. 121 ş.urm. De asemenea, T. L. Thompson, The Settlement of Sinai and the Neghev in the Bronze Age, 1975, p. 101: 0900.11, ref. Vezi de asemenea *PUSTIA RĂTĂCIRII.

2. Cadeş, în Iosua 15:23, punctul cel mai sudic al teritoriului lui Iuda, fie că este un alt Cadeş necunoscut din alte surse, fie că este identic cu Cadeş-Barnea (cf. 15:3).

În fine, modificarea numelui *Tahtim-Hodşi din 2 Samuel 24:6 pentru a citi „ţara hitiţilor către Cadeş" nu este convingătoare, mai ales pentru că localitatea Cadeş de pe Orontes la care s-ar referi era uitată de mult pe vremea lui David.

K.A.K.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: