braţ



BRAŢ (ebr. zeroa’, întâlnit în mod obişnuit în VT, cu paralele în alte limbi din Orientul Apropiat; se referă la braţul sau umărul omului ca un simbol de tărie; o paralelă mai puţin frecventă în NT este termenul gr. brachion).

Simbolul braţului întins sau dezbrăcat (ideea este aceeaşi dacă ţinem cont de îmbrăcămintea orientală), este folosit în mod special cu privire la Domnul, pentru a descrie lucrările Lui măreţe, referindu-se frecvent la izbăvirea Israelului din Egipt (Exod 6:6, etc.), precum şi la alte acţiuni de judecată sau izbăvire care au avut loc sau care au fost dorite (Isaia 51:9; Ezechiel 20:33). Astfel, în mod logic, braţul Domnului devine simbolul unui refugiu sigur (Deuteronom 33:27). Braţul puternic al Domnului este prezentat în contrast cu braţul slab al omului, „un braţ de carne" (2 Cronici 32:8). Braţele celor răi sunt frânte sau uscate (Psalmul 37:17; Zaharia 11:17), dar Domnul poate întări braţele celor pe care îi alege să le dea putere să facă minuni (Psalmul 18:34).

În Daniel 11:22 simbolul este folosit cu referire la o forţă impersonală, „braţul potopului". Paralelismul cu *„mâna" sau „mâna dreaptă" este natural (Psalmul 44:3).

B.O.B.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: