binecuvântare



BINECUVÂNTARE. Cuvântul din VT este baraka şi în general indică conferirea unui bine, conceput de obicei ca un bine material (Deuteronom 11:26; Proverbe 10:22; 28:20; Isaia 19:24 etc.). Deseori este prezentat în contrast cu blestemul (Geneza 27:12; Deuteronom 11:26-29; 23:5; 28:2; 33:23) şi uneori este folosit cu referire la cuvintele care constituie o „binecuvântare" (Gen, 27:36,38, 41; Deuteronom 33:1). Cuvântul din NT, eulogia, este folosit de asemenea în acest ultim sens (Iacov 3:10), dar indică în plus atât binele spiritual produs de Evanghelie (Romani 15:29; Efeseni 1:3) cât şi binecuvântările materiale generale (Evrei 6:7; 12:17; 2 Corinteni 9:5, „dar").

BIBLIOGRAFIE
H. W. Beyer, TDNT 2, p. 754-764; H. G. Link, U. Becker, MDOTT 1, p. 206-218.

W.W.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: