Betesda



BETESDA. Numele unei scăldători de la Ierusalim  (Ioan 5:2), în apropiere de Poarta Oilor; există o oarecare incertitudine în text cu privire la nume şi la aplicarea lui. Sunt întâlnite nume diferite în diferite ms.; mulţi cercetători consideră că ortografia cea mai corectă este „Bethzatha" (VSR, JB, TEV), dar VA, VR, NASB, NEB şi NIV acceptă „Betesda". (Deşi „Betsaida" este un nume atestat, este improbabil, din cauza unor motive de ordin general.) Numele indică fie scăldătoarea, fie o clădire („la Scăldătoarea Oilor", NEB).

„Betesda" poate însemna „locul (lit. „casa") îndurării" (aram. bet hesda), sau „locul revărsării" (ebr. bet ‘esda). Această ultimă posibilitate este întărită de faptul că într-un document de la Qumran este întâlnită o formă de dual (bet ‘esdatayin, 3Q15, 57); se face o referinţă la o scăldătoare (pereche) din apropierea zonei Templului. Dovada lingvistică este şi mai interesantă dacă avem în vedere faptul că Eusebiu şi pelerinul de la Bordeaux vorbesc despre două scăldători (perechi) la Betesda. O pereche de scăldători la N de zona Templului au fost descoperite în 1856 la Biserica Sf. Ana şi de atunci încoace mulţi le-au identificat cu locul din Ioan 5:2; rămăşiţe ale pridvoarelor magnifice se pare că au dăinuit peste secole. Cu toate acestea, identificarea rămâne incertă; au fost propuse alte scăldători din aceeaşi zonă; unii cercetători au considerat că Scăldătoarea *Siloam este de asemenea o posibilitate. Dacă aşa stau lucurile, cuvântul probatike nu se poate referi la „Poarta Oilor", care se află în partea de N a zonei Templului; sunt posibile şi alte redări (cf. de ex., NEB).

BIBLIOGRAFIE
J. Jeremias, The Rediscovery of Bethesda, E.T., 1966; A. Duprez, Jésus et les Dieux Guérisseurs, 1970; B. M. Metzger, A Textual Commentary on the Greek New Testament, 1971, ad. loc.; şi comentarii obişnuite.

D.F.P.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: