Beer-Şeba



BEER-ŞEBA. Nume dat unei fântâni importante, precum şi unei localităţi şi unui district (Geneza 21:14; Iosua 19:2). Oraşul actual se află la 77 km SV de Ierusalim, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Mediterana şi partea de S a Mării Moarte. Există mai multe fântâni în zonă şi cea mai mare dintre ele are un diametru de 3,75 m. Pentru săparea acestei fântâni a trebuit să se taie un strat de 5 m de stâncă masivă. Pe o piatră din peretele fântânii, Conder a găsit o dată indicând că au fost făcute reparaţii în sec. al 12-lea d.Cr. Când a vizitat el fântâna, în 1874, suprafaţa apei era la o adâncimede 11 m.

Excavaţii făcute la Tel es-Seba’, la 5 km V de oraş, au scos la lumină o cetate fortificată , construită după un plan din timpul monarhiei din Iuda. O fântână din afara porţilor este datată de arheolog în secolul al 12-lea î.Cr. şi este asociată cu Avraam, plasând povestirile despre Patriarhi în perioada de după cucerirea israelită . Nu există nici o dovadă care să sprijine această speculaţie. Nu au fost descoperite vase de lut din Epoca Bronzului şi nici un alt lucru care să dovedească numele antic al locului. Vase de lut din Epoca Fierului au fost găsite în localitatea modernă (Bir es-Seba’), care a fost numită Berosaba în vremea romanilor, şi aceasta s-ar putea dovedi să fie locul în care s-au stabilit Patriarhii.

Semnificaţia numelui este dată în Geneza 21:31, „Fântâna celor şapte" (adică, miei). O altă interpretare, „Fântâna jurământului", rezultă dintr-o înţelegere greşită a cuvântului ebr. „de aceea", care se poate referi numai la o afirmaţie anterioară (Geneza 11:9 nu este de fapt o excepţie) şi reprezintă o traducere greşită a particulei ebr. ki cu „deoarece"; când de fapt, ea introduce aici o propoziţie subordonată temporală şi ar trebui tradusă „când", sau chiar „atunci". Declaraţia antecedenţă ne spune de ce a fost făcută; propoziţia aceasta ne spune când a fost făcută. (Pentru o folosire similară a particulei ki, vezi Geneza 24:41; cf. König, Heb. Syntax, 387 h.) Explicaţia celei de-a doua presupuse numiri a fântânii de către Isaac (Geneza 26:33) este dată în v. 18: „Isaac a săpat din nou fântânile de apă, pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam, şi pe care le astupaseră filistenii, după moartea lui Avraam; şi le-a pus iarăşi aceleaşi nume pe care le pusese tatăl său". Întrucât săparea unei fântâni era deseori o realizare majoră, respectul filial impunea să fie onorată în felul acesta lucrarea unui tată de seamă. În v. 33 ni se spune: „El a numit-o Şiba". Folosirea în acest caz a formei feminine a numeralului poate indica numărul fântânilor şi numele ar putea fi redat: „Cea din (dintre) şapte".

Beer-Şeba este asociată în multe cazuri cu patriarhii. Avraam a petrecut mult timp aici (Geneza 22:19). Probabil că a fost o parte a Palestinei fără nici un oraş, întrucât caracterul sezonier al păstoritului nu va fi dus la o aşezare stabilă. De aici a plecat Avraam să-l jertfească pe Isaac. Isaac locuia aici când Iacov a plecat spre Haran (Geneza 28:10). În drum spre Iosif, care era în Egipt, Iacov s-a oprit aici ca să aducă jertfe (Geneza 46:1). La împărţirea ţării această localitate a fost dată tribului lui Simeon (Iosua 19:2).

În expresia familiară „de la Dan la Beer-Şeba" (Judecători 20:1, etc.) ea indica extremitatea sudică a ţării. Importanţa oraşului s-a datorat poziţiei sale pe calea comercială spre Egipt.

Referirile lui Amos (5:5 şi 8:14) arată că Beer-Şeba devenise un centru pentru activităţi religioase nedorite.

Beer-Şeba şi satele sale (ebr. „fiicele") a fost repopulată după întoarcerea din robie (Neemia 11:27).

Locul la care se referă Josephus (BJ 2. 573 şi 3. 39), pe care Winckler a vrut să-l identifice cu Beer-Şeba din VT, era un sat din Galilea de jos (Josephus, Life, 5.188)

BIBLIOGRAFIE
W. Zimmerli, Geschichte u. Tradition von Beer-sheba im AT, 1932; Y. Aharoni, Beer-sheba, 1, 1973; Tel-Aviv, 1, 1974, p. 34-42; 2, 1975, p. 146-168.

W.J.M.
A.R.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: