bărfire (ponegrire, defăimare)



BÂRFIRE (PONEGRIRE, DEFĂIMARE). Aceste cuvinte redau, în VT, expresii care implică o comunicare secretă (Proverbe 18:8, „şoptitor"), vorbire de rău (Numeri 14:36), emanarea (Psalmul 50:20) sau purtarea (Proverbe 11:13) vorbelor de defăimare, sau folosirea (greşită) a limbii (Psalmul 101:5) sau a picioarelor (2 Samuel 19:27). În NT aceste cuvinte redau acuzaţie (1 Timotei 3:11, diabolos), vorbire împotriva cuiva (2 Corinteni 12:20; 1 Petru 2:1, katalalia) sau defăimare (Romani 3:8, blasphemeo). Orice bârfă, fie că este falsă (cf. Matei 5:11), fie că nu este (cf. Daniel 3:8), fie că este răuvoitoare (Psalmul 31:13; Ezechiel 22:9) sau prostească (Proverbe 10:18; cf. 18:8 = 26:22; Matei 12:36), în special între vecini (Ieremia 9:4) sau fraţi (Iacov 4:11), este condamnată (Levitic 19:16) şi pedepsită (Psalmul 101:5) de Dumnezeu şi duce la ceartă (Proverbe 26:20). Ponegrirea izvorăşte din inima (Marcu 7:22) omului firesc (Romani 1:30), îl scoate pe om din prezenţa lui Dumnezeu (Psalmul 15:3) şi trebuie scoasă din comunitatea creştină (2 Corinteni 12:20; Efeseni 4:31; Coloseni 3:8; 1 Petru 2:1; vezi (despre femei) şi 1 Timotei 3:11; Tit 2:3), care este ea însăşi ponegrită (Matei 5:11 cf. Romani 3:8).

P.E.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: