Ana (3)



ANA(3). Ana (sau Annas, sau Ananos), fiul lui Set, a fost numit mare preot în anul 6 d.Cr. şi a fost destituit în anul 15 d.Cr. În NT el este numit mare preot şi după anul 15 d.Cr. Pot exista trei motive pentru acest lucru. Întâi, deşi romanii îi destituiau pe marii preoţi şi numeau alţii, evreii considerau că funcţia de mare preot este deţinută pe viaţă. Mişna (Horayoth 3, 4) spune: „Marele preot oficial se deosebeşte de preotul care a fost destituit din funcţia de mare preot numai prin ţapul care este jertfit pentru el în Ziua Ispăşirii şi prin zecimea de efă". În al doilea rând, titlul de „mare preot" este acordat în Faptele şi în scrierile lui Josephus atât membrilor câtorva familii preoţeşti din care proveneau majoritatea marilor preoţi, cât şi marilor preoţi oficiali. În al treilea rând, Ana a avut o influenţă personală puternică asupra marilor preoţi care l-au succedat. Cinci dintre fiii săi, cât şi Caiafa, ginerele său, au ajuns mari preoţi. La judecata lui Isus vedem că Ana conduce o investigaţie preliminară înainte de judecata oficială înaintea lui Caiafa (Ioan 18:13-24). Când Luca 3:2 spune că marele preot era Ana şi Caiafa, folosirea singularului probabil că este deliberată, indicând că deşi Caiafa era marele preot oficial numit de romani, socrul său deţinea puterea de mare preot, atât de facto, prin influenţa personală cât şi, de jure, potrivit felului de gândire al evreilor (cf. Faptele Apostolilor 4:6).

D.R.H.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: