Ai


AI . În limba ebraică numele este scris întotdeauna cu articolul hotărât, ha’ay, „grămada" sau „ruina". Cetatea este situată la E de Betel şi de altarul pe care Avraam l-a ridicat (Geneza 12:8) lângă Bet-Aven (Iosua 7:2), la N de Micmaş (Isaia 10:28). Atacul poporului împotriva cetăţii Ai, imediat după prădarea Ierihonului, a fost respins la început, dar după ce păcatul lui Acan a fost pedepsit, a fost folosită o stratagemă care a avut succes. Locuitorii din Ai au fost omorâţi, regele lor a fost executat, iar cetatea a fost arsă şi prefăcută într-un „morman de dărâmături" (ebr. tel; Iosua 7:1 - 8:29). A devenit o cetate din ţinutul lui Efraim (1 Cronici 7:28, „Ayyah"), dar după exil a fost locuită de oameni din seminţia lui Beniamin (Neemia 11:31). Isaia a descris înaintarea armatelor asiriene spre Ierusalim, trecând prin Ai (Isaia 10:28, „Aiat").

Oraşul modern El-Tell (arab. tall, „morman, movilă"), la vreo 3 km SE de Betel (Tell Beitin), este identificat de obicei cu Ai pe temeiuri topografice şi pe baza corespondenţei dintre înţelesul numelui antic şi al numelui modern. Excavaţiile din 1933-35, conduse de D-na. J. Marquet-Krause şi cele din 1964-72, conduse de J. A. Callaway, au scos la lumină o cetate care a prosperat în mileniul al 3-lea î.Cr. Cetatea a avut un zid puternic şi un templu în care erau vase de piatră şi obiecte de fildeş importate din Egipt. A fost distrusă în c. 2400 î.Cr., probabil de către invadatorii amoriţi. Nu au fost găsite urme ale unei ocupări ulterioare, cu excepţia unei mici aşezări care a folosit ruinele mai vechi în jurul anului 1200-1050 î.Cr. Cei care cred în această identificare au încercat în mai multe feluri să explice discrepanţa dintre relatarea biblică a cuceririi cetăţii de către Iosua, şi dovezile arheologice. S-a sugerat că povestirea originală s-a referit la Betel, dar că a fost adaptată ulterior ca să se potrivească cetăţii Ai, sau chiar că ar fi fost inventată pentru a explica ruinele masive ca rezultat al atacului întreprins de eroul Iosua. Nu există nici o dovadă care să sprijine aceste ipoteze; de fapt, ar fi straniu să atribui prima dată un eşec eroului. Mai plauzibilă este explicaţia că Ai, cu zidurile sale masive, a fost folosită ca o fortăreaţă temporară de către populaţia din jur; relatarea biblică, însă, indică o cetate locuită, având propriul ei rege. Deşi este posibil ca Ai să fi fost situată în altă parte, nici o soluţie complet satisfăcătoare nu a fost oferită până acum (pentru problema identificării, vezi D. Livingston, A. F. Rainey, WTJ 33, pp. 175-188; D. Livingston, WTJ 33, 1970, p. 20-44; WTJ 34, 1971, p. 39-50). Cetatea de mai târziu (Ezra 2:28; Neemia 7:32) poate fi identificată cu alte locuri din vecinătate. Pentru referiri la rezultatele excavaţiilor şi pentru soluţii propuse la problemele pe care le ridică, vezi J. A. Callaway, EAEHL, 1, pp. 36-52; J. M. Grintz, Bib 42, 1961, p. 201-216.

Ai este de asemenea numele unei cetăţi din Moab (Ieremia 49:3), dar localizarea ei este necunoscută.

A.R.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: