adunare, adunare solemnă



ADUNARE, ADUNARE SOLEMNĂ. Substantivul „adunare" este folosit pentru a traduce mai multe cuvinte ebr.

1. moed şi eda derivă de la rădăcin ya’ad, „a numi, a stabili, a desemna", moed înseamnă timp sau loc stabilit, sau întrunire, şi este întâlnit de 223 de ori (de ex. Geneza 18:14; Osea 9:5, „zile de praznic"). Termenul este folosit cel mai frecvent în expresia ohel moed, „cortul întâlnirii" - o traducere care nu reuşeşte să comunice sensul de „întâlnire la un timp hotărât" (de ex. Exod 27:21). În Isaia 14:13 moed este folosit pentru „muntele adunării". Vezi de asemnenea BDB. Termenul eda apare de 149 de ori (nu apare în Deuteronom) şi înseamnă un grup de oameni adunaţi laolaltă în urma unei chemări (de ex. Exod 16:1-2, unde adunarea lui Israel este întrunită de Dumnezeu pentru a începe călătoria din Egipt spre Canaan).

2. qahal apare de 123 de ori şi derivă de la o rădăcină care înseamnă „a aduna împreună", fie că este vorba de război (de ex. 2 Samuel 20:14), rebeliune (Numeri 16:3) sau pentru un scop religios (de ex. Numeri 10:7). Termenul este folosit în Deuteronom 5:22, unde tot Israelul este adunat ca să asculte cuvintele lui Dumnezeu şi în Deuteronom 23:3, unde se fac excomunicări întru-un cadru solemn. Cu privire la distincţia dintre eda şi qahal, vezi HDB, TWBR şi în special TDNT 3, p. 487-536 (ekklesia). Se pare că eda, cuvântul mai vechi, este folosit frecvent în Exod şi Numeri unde are un sens aproape special de „cei adunaţi împreună" (pentru un scop precis), în timp ce qahal, preferat de Deuteronom şi de scriitorii de mai târziu, a ajuns să însemne „tot Israelul adunat laolaltă de Dumnezeu ca un stat teocratic".

3. Termenul rar aşeret, derivat de la o rădăcină care înseamnă „a reţine" sau „a limita" este tradus „adunare de sărbătoare" sau, „adunare solemnă" (de ex. Isaia 1:13; Neemia 8:18; Amos 5:21), fiind legată de sărbătorile mari, cum sunt Sărbătoarea Azimilor, a Corturilor (Deuteronom 16:8; Levitic 23:36). Acest cuvânt, tradus în gr. panegyris, stă la baza expresiei din Evrei 12:23 care este tradusă „adunarea de sărbătoare", în RSVmg (în rom. „Biserica celor întâi născuţi").

4. În LXX termenul ekklesia este folosit de obicei pentru a traduce qahal şi uneori eda, care este tradus şi cu termenul synagoge. În NT ekklesia este tradus de obicei „biserică", deşi Luca foloseşte termenul în sensul clasic în Faptele Apostolilor 19:39, 41, când se referă la o întrunire convocată politic. În Faptele Apostolilor 13:43 synagoge este tradus „adunare"; folosirea termenului în Iacov 2:2 indică o întrunire de evrei cerştini. Întrucât synagoge, la fel ca şi „biserică", a ajuns să însemne atât întrunirea cât şi clădirea, şi întrucât creştinii nu se mai întruneau în sinagogi, ei au ales termenul ekklesia pentru a se descrie pe ei înşişi.

BIBLIOGRAFIE

K. L. Schmidt, TDNT 3, p. 501-536; L. Coenen, NIDNTT 1, p. 291-307.

M.R.W.F.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: