Abiatar



ABIATAR. (în ebr. ebyatar, „părintele excelenţei, părinte înălţat"). Fiu al lui Ahimelec, şi împreună cu acesta, preot din Nob, a fost singurul supravieţuitor al masacrului pornit de Saul împotriva familiei lui şi s-a alăturat lui David la Cheila, aducând cu sine un efod (1 Samuel 22:20-22; 23:6,9). El a ajutat la ducerea chivotului la Ierusalim şi a fost unul dintre sfetnicii lui David (1 Cronici 15:11; 27:34). A fost trimis înapoi la Ierusalim împreună cu fiul său Ionatan atunci când David a fugit, şi a fost însărcinat să apere interesele regelui împotriva lui Absalom (2 Samuel 15:35 ş.urm. 17:15). La sfârşitul domniei lui David el a conspirat pentru a-l face pe Adonia rege şi a fost destituit din funcţie de către Solomon (1 Împăraţi 1-2), punând capăt liniei urmaşilor lui Eli. Mare preot în timpul domniei lui David, se pare că a avut un rang mai înalt decât Ţadoc (1 Împăraţi 2:35; cf. Marcu 2:26). Nu se ştie cu certitudine dacă a avut un fiu numit Ahimelec sau dacă cele două nume au fost echivalente în 2 Samuel 8:17; 1 Cronici 24:6. În Marcu 2:26, textul „în zilele marelui preot Abiatar" este tradus mai corect „în pasajul despre Abiatar", prin analogie cu Marcu 12:26.

A.R.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: