Aşcalon



AŞCALON. Oraşul modern (Asqalon)  se află pe coasta de S a Palestinei, între Jaffa şi Gaza. Excavaţiile arată că oraşul a fost locuit din vremuri neolitice până în secolul al 13-lea î.Cr. (IEJ 5, 1955, p. 271). Este menţionat în texte egiptene (secolele 19-15 î.Cr.) şi în *scrisorile de la Amarna (secolul al 14-lea î.Cr.) când liderul Aşcalonului, Widiya, a ajutat pe Habiru. În Deuteronom 2:23 s-ar putea să fie o referire la ocuparea prefilisteană. Cetatea a fost jefuită de Ramses II (ANET, p. 256, cf. stela Merenptah, ANET, p. 378).

A fost cucerită de Iuda (Judecători 1:18), dar şi-a redobândit independenţa şi a fost una dintre cele cinci cetăţi filistene majore (Iosua 13:3); a fost aliată cu *Gaza, *Aşdod şi *Ecron (Amos 1:1-7) şi uneori cu Gat (2 Samuel 1:20). *Tiglat-Pileser III a transformat Asqaluna într-un vasal al Asiriei în anul 733 î.Cr., până când a fost cucerită de Sanherib, regele Asiriei, care a înăbuşit revolta lui Sidqa şi l-a aşezat pe tron pe Sharruludar (701 î.Cr.).

Aşcalonul a ajuns din nou sub dominaţie egipteană în cca. 630 î.Cr., dar a fost atacat în anul 604 î.Cr. pentru că s-a împotrivit lui Nebucadneţar (Cronica Bab.). Regele Aga a fost omorât iar prizonierii au fost duşi la Babilon în 598 î.Cr. (Mélanges Dussaud 2, 1939, p. 298). Acest eveniment, prezis de Ieremia (47:5-7) şi Ţefania (2:4-7), a avut un efect profund asupra Ierusalimului, care avea să împărtăşească o soartă asemănătoare câţiva ani mai târziu (Ieremia 52:4-11). Aşcalonul a fost subordonat Tirului în vremea Imperiului Persan şi a devenit o cetate elenistă liberă în 104 î.Cr. A fost cucerită de Ionatan (1 Macabei 10:86). Irod cel Mare a înfrumuseţat cetatea, care a fost cetatea sa natală. Excavaţiile (1921-76) au scos la lumină rămăşiţe succesive canaanite, filistene, persane, eleniste şi, în special, romane .

BIBLIOGRAFIE
EAEHL, 1, 1975, p. 121-130.

D.J.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: